Mahalaua Lucaci îşi trage numele de la biserica Lucaci, numită aşa după numele ctitorului său, un urmaş al banului Lucaci (informaţii culese din Hrisovul lui Dan Vodă de Ia 1424) sau după numele vreunui negustor bogat – Lucaci- aşa cum afirmă G. Ionescu Gion în „Istoria Bucureştilor” la pag.199. Mahalaua Lucaci este pomenită şi în „Documentele Hurmuzachi”, cu ocazia venirii lui Ştefan Batori ca să-l sprijine la domnie pe Vlad Ţepeş şi care se afla pe locurile înalte ale mahalalei Lucaci – aceasta cam prin noiembrie 1476.
Mahalaua Lucaci a mai purtat şi numele de „Mahalaua Totescului” după numele vreunui proprietar – fapt aflat tot din „Istoria Bucureştilor” a lui Ionescu Gion, precum şi faptul că în 1847 un incendiu a pârjolit această mahala – incendiu de care pomeneşte şi scriitorul Anton Pann. Atunci au ars biserica, străzile Lucaci şi Udricani (stradă vecină cu Lucaci).
Şcoala Gimnazială „Barbu Delavrancea”, situată pe Str. Matei Basarab nr. 28-30, este cunoscută şi sub numele de „Şcoala Lucaci”. Existenţa „Şcolii Lucaci” se pare că datează din anul 1839 aşa cum se arată în „Istoria Şcoalelor” a lui V. A. Ureche, care vorbeşte despre o şcoală particulară de fete în Mahalaua Lucaci.
La 17 Noiembrie 1859 şcoala îşi deschide porţile, datorită ctitorului ei Bibescu Basarab Brâncoveanu, care ceruse Eforiei Şcoalelor înfiinţarea de şcoli în toate oraşele de reşedinţă judeţeană. Ea se numea „Şcoala gratuită Aşezămintele Brâncoveneşti din suburbia Mântuleasa” (din cauza unui incendiu din 1847 care a distrus Mahalaua Lucaci, şcoala n-a luat fiinţă pe locul pe care se află azi).
În anul şcolar 1860-1861 se mută în suburbia Udricani şi se numeşte „Şcoala gratuită de fete a Aşezămintelor Brâncoveneşti nr. 3 din suburbia Udricani”.
În anul şcolar 1862-1863, prin Ordinul Ministerului Cultelor şi Instrucţiunilor Publice nr. 15531, şcoala trece pe seama statului şi se numeşte „Externatul de fete nr. 3 de Negru”.
În anul şcolar 1863-1864 devine „Şcoala de fete nr. 6 – suburbia de Negru” l-a care se adaugă şi o sucursală de băieţi cerută şi obţinută de institutorul Spiridon Danielescu şi apare Şcoala de băieţi nr. 2 Lucaci, funcţionând deci două corpuri de şcoală separate – de fete și de băieți – astfel că în anii școlari 1951-1959 când era directoare d-na prof. Sarah Berta, exista „Școala nr. 2 Lucaci băieți” și „Școala nr. 2 Lucaci fete”.
În anul 1956 şcoala devine şcoală mixtă şi se numeşte Şcoala generala nr. 73, iar în anul 1959 primeşte şi numele de Barbu Ştefănescu Delavrancea.
Momente mai importante din viaţa şcolii:
– Serbările școlare de sfârşit de an se ţineau în curtea bisericii Doamna Bălaşa unde se adunau toate şcolile (3 la număr) de față fiind şi principele Bibescu Basarab Brâncoveanu (ctitorul) şi Aaron Florian (directorul Aşezămintelor Brâncoveneşti).
- 4 – 25 ianuarie 1860 se sărbătoreşte pentru prima dată ziua de 24 ianuarie – ziua Unirii şi a doua zi – onomastica prinţului.
- 30 noiembrie 186© – principele Bibescu vizitează şcoala.
- Ziua de 17 ianuarie 1862 este zi de vacanţă deoarece directoarea Elena Danielescu a născut „on fillia”.
- La 24 ianuarie 1862 se sărbătoreşte „Alegerea Măriei Sale Domnitorul”.
- Februarie 1862 zilele de 11,12 şi 13 se suspendă cursurile din cauza decesului directoarei.
- Din 20 noiembrie până în 20 decembrie 1862 se suspendă şcoala din cauza unui incendiu.
- În anul şcolar 1864 – 1865 se anunţă, în urma „Dezbaterilor Adunării Legislative a României” că instrucţiunea publică a devenit obligatorie în toată ţara.
- În noiembrie 1959 se sărbătoreşte centenarul şcolii şi se pune placa comemorativă pe zidul şcolii. A fost primul centenar al şcolilor generale din Bucureşti sărbătorit la Teatrul Naţional cu concursul artiştilor George Calboreanu şi alţii. El a fost iniţiat şi organizat de fosta directoare Luiza Ungureanu.
- noiembrie 1984 se sărbătoresc 125 de ani de la înfiinţarea şcolii, festivitate organizată de fosta directoare Tatiana Croitoru.
- În noiembrie 1999 fostul director Ion Bălănică organizează sărbătorirea a 140 de ani de funcţionare la care participă ca invitaţi foşti directori, foste cadre didactice, foşti elevi.
Dezvoltarea activităţii instituţiei şi a bazei materiale
Despre construcţia propriu-zisă a şcolii nu se cunoaşte nume, ci numai că a fost dotată în primii ani de existenţă din fondurile „Aşezămintelor Brâncoveneşti” cu mobilier simplu; bănci de brad, lung, pentru 7-8 elevi, o măsuţă de brad şi un scaun, tot din lemn, o tablă (toate nevopsite).
În noiembrie 1864 primăria construieşte o clădire nouă si şcoala este dotată pentru prima dată cu mobilier nou vopsit.
În anul şcolar 1865 – 1866 şcoala îşi începe dotarea pentru bibliotecă primind de Ia Minister prima carte ia 23 noiembrie 1865, de la Casa Şcoalelor a primit 41 de volume iar de la persoane particulare a mai primit încă 36 de volume, multe dintre ele fiind donate de Lucia Treboniu Laurian.
În 1951 se înfiinţează laboratorul de chimie cu ajutorul părinţilor, se asfaltează curtea şcolii, se cumpără un pian prin grija directoarei Baraţi Berta.
În anul 1961 se înfiinţează un atelier de tâmplărie şi unul de lăcătuşerie prin strădania profesorului C. Chiriţă.
Cu ocazia centenarului – 1959 – şcoala este dotată cu covoare şi perdele.
Pentru sărbătorirea a 125 de ani de la înfiinţare, şcoala a fost dotată cu un bogat mobilier.
În perioada 2000 – 2002 şcoala a fost inclusă în programul Băncii Mondiale pentru reabilitare, astfel a fost efectuată o nouă reorganizare a sălilor de clasă, a fost înlocuită podeaua etajului I, schimbate scările, înlocuită încălzirea cu gaze la sobe cu încălzire cu centrală proprie şi altele. Deasemeni şcoala a fost dotată cu mobilier şcolar nou.
În ultima perioadă, cu sprijinul Primăriei Sectorului 3, al ISMB, al MECI şi prin sponsorizări, şcoala a fost dotată cu un bogat material didactic, un laborator de informatică dotat cu 20 calculatoare PC de ultimă generaţie, copiatoare Xerox, tele-fax, etc.
Cadre didactice, încadrare, activitate metodică
În primul an al existenţei sale, 1859, şcoala a funcţionat numai cu două clase; clasa a I-a cu 52 eleve şi clasa a II-a cu 8 eleve – directoare Elena Danielesco. „Învăţătura de carte” care includea toate studiile, era predată de un singur institutor – Spiridon Danielesco – care lucra cu două clase după sistemul diviziilor (se lucra cu clasa I-a în timp ce clasa a II-a era ocupată indirect şi invers). Activitatea se desfăşura dimineaţa şi după amiaza, afară de sâmbăta – numai dimineaţa. Notarea se făcea cu note de la 1 la 3 şi E (eminenţă), 1 fiind nota cea mai mare, cu 3 nu se promova.
La început fetele au fost semi-interne, servindu-li-se o masă modestă.
În anul şcolar 1860 – 61 şcoala a funcţionat cu 3 clase şi un număr de 71 eleve, tot după sistemul diviziilor.
În anul şcolar 1861 – 62 şcoala are 4 clase dar cu aceeaşi încadrare iar directoarea se numea „Institutoare superioară”. De abia în anul 1864 apar 4 institutoare plătite de stat.
În anul şcolar 1863 – 64 apare lista cu manualele şi autorii ceruţi de procesul de învăţământ mai dezvoltat şi directoarea trimite lista cu necesarul, la minister.
Exemple:
| Abecedarul | de D. larcu |
| Aritmetica | de Gh. Popp |
| Geografia ţărilor române | de A.T.Laurian |
| Elemente de fizică | de Filip Buben |
Directori cunoscuţi ai şcolii
| Elena Danielescu -1859 – 1862 |
| Ana Alex Teodosiu -1907 – 1927 |
| Natalia Culea -1927 – 1931 |
| Baraţi Berta -1951 – 1959 |
| Luiza Ungureanu |
| Gheorghe Monkov |
| Ion Dumitru |
| Tomiţa Simion |
| Tatiana Croitoru |
| Viorica Nicoară |
| Ion Bălănică |
| Gheorghe Petrescu |
| Marfa Munteanu |
| Ştefan Oprea |
| Magdalena Fîciu |
| Florentina Onţoiu |
| Mihaela Gilda Ilie |
| Petru-Iulian Fleșner |
Absolvenţi ai şcolii deveniţi oameni de seamă în societate
| NUME ȘI PRENUME | DOMENIU |
| Barbu Ștefănescu-Delavrancea | Scriitor |
| Roman Cătălin | Prof. Doctor Matematică |
| Străuț Monica | Chimistă |
| Sintescu Mihai | Medic stomatolog |
| Olier Tatiana | Artistă |
| Veronica Porumbacu | Poetă |
| Adrian Jiga | Director Liceul Kretzulescu |
| Daniela Popa | Director Liceul Matei Basarab |
| Medeea Marinescu | Actriță |
| Ana Mărgineanu | Regizor |
În anul şcolar 1863-1864 şi-a schimbat denumirea în „Şcoala de fete Nr. 2-suburbia de Negru”.
În acelaşi an şcolar 1863-1864 a fost înfiinţată şi o sucursală de băieţi: Şcoala de băieţi Nr.2 Lucaci. Până în 1956 Şcoala are doua corpuri separate: „Şcoala nr.2 Lucaci Băieţi” şi „Şcoala Nr.2 Lucaci Fete”.
Printre evenimentele deosebite a fost sărbătorirea centenarului şcolii pe 21 decembrie 1959, când conform Ordinului nr. 3822/1959, al Ministerului învăţământului şi Culturii, școala a primit denumirea de „Şcoala elementară de 7 ani Barbu Delavrancea”.
La festivitatea amintită au participat membrii familiei, fiicele scriitorului, Dona şi Cela Delavrancea. Până în 1974 a fost sărbătorită anual „Ziua Şcolii”.
În anul 1956 şcoala devine mixtă şi se numeşte „Şcoala Generală Nr. 73”
În 1999, pe 11 Decembrie, conducerea şcolii a avut iniţiativa sărbătoririi a 140 de ani de la înfiinţarea acestei instituţii de cultură, fiind invitaţi de onoare foşti elevi, directori şi profesori ai şcolii.